Într-un context global marcat de atentate, celule teroriste și instabilitate geopolitică, se ridică întrebarea firească: există terorism în România? Răspunsul nu este simplu. Țara noastră nu a fost până acum scena unor atacuri majore, însă fenomenul nu ocolește România. Amenințarea există, este monitorizată și gestionată profesionist, dar se reinventează constant și impune o vigilență permanentă.
„România nu este o țintă directă a terorismului, dar nici nu este imună. Terorismul modern nu mai ține cont de granițe, religie sau statut geopolitic. Poți fi atacat tocmai pentru că ești perceput ca sigur”, avertizează Bogdan Steriopol.
Ce este terorismul și cum se manifestă?
Terorismul reprezintă utilizarea deliberată a violenței sau a amenințării cu violența pentru atingerea unor obiective politice, ideologice sau religioase, prin șocarea sau intimidarea populației.
Formele actuale includ:
- atacuri armate asupra civililor sau instituțiilor;
- atentate cu bombă sau dispozitive explozive artizanale;
- terorism cibernetic, vizând infrastructuri critice;
- radicalizare online și recrutare prin rețele sociale;
- acțiuni individuale ale „lupilor singuratici”.
România – aliat global, expus la riscuri
Până acum, România nu a cunoscut atacuri teroriste majore, însă este expusă prin statutul său de membru NATO și UE și prin prezența trupelor americane pe teritoriul național.
„Suntem parte din alianțe globale. Asta înseamnă și beneficii, dar și riscuri. Suntem un aliat al democrației, ceea ce ne face vizibili în ochii celor care o urăsc”, subliniază Bogdan Steriopol.
Conform datelor oficiale:
- SRI, prin Centrul Național de Acțiune Antiteroristă, coordonează activitățile de prevenire și combatere;
- România colaborează strâns cu parteneri NATO și europeni pentru schimb de informații și misiuni comune;
- frontierele și rețelele suspecte sunt monitorizate, inclusiv comunicarea online cu scop extremist;
- în trecut, teritoriul românesc a fost folosit ca punct de tranzit pentru persoane suspectate de legături teroriste.
Prevenirea radicalizării – esențială în securitatea modernă
Prevenția rămâne cel mai important instrument în combaterea terorismului, în special în rândul tinerilor expuși la mesaje extremiste online.
România:
- derulează campanii educaționale și de conștientizare;
- colaborează cu Biserica, ONG-urile și mediul academic pentru identificarea riscurilor sociale;
- monitorizează platformele digitale unde se propagă ideologii radicale.
„Un tânăr radicalizat nu apare peste noapte. Este rezultatul izolării, manipulării și lipsei de dialog. Prevenția este cea mai puternică armă antiteroristă a secolului XXI”, afirmă Bogdan Steriopol.
Posibile surse de risc
Chiar dacă România nu este o țintă principală, pericolele pot proveni din:
- extremism religios, importat sau propagat online;
- naționalism extremist local, ce poate degenera în terorism intern;
- cetățeni români sau rezidenți radicalizați în diaspora;
- atacuri cibernetice orchestrate de grupări teroriste.
Cum funcționează sistemul antiterorist în România?
Arhitectura de securitate este bine structurată:
- CSAT stabilește direcțiile strategice;
- SRI, alături de MAI, MApN, DIICOT și alte instituții, gestionează amenințările operațional;
- periodic sunt organizate exerciții de simulare în aeroporturi, transport public sau obiective strategice;
- România colaborează constant cu serviciile de informații din NATO, UE și SUA.
„Sistemul nostru antiterorist este solid. Nu perfect, dar eficient. Și, cel mai important, discret. Succesul în acest domeniu nu se vede în breaking news, ci în liniștea de zi cu zi”, spune Bogdan Steriopol.
România nu este un teren propice pentru terorismul activ, dar amenințarea rămâne prezentă și evoluează constant. Într-o Europă afectată de atentate, migrație și propagandă extremistă, vigilența, cooperarea internațională și educația civică sunt cele mai eficiente scuturi.
„Securitatea nu înseamnă doar să oprești bomba. Înseamnă să înțelegi de ce cineva ar vrea să o pună. Iar România trebuie să fie mereu cu un pas înainte”, conchide Bogdan Steriopol.
